Vizitatori

miercuri

Neliniște

   Ce se întâmplă? Nu îmi găsesc locul, simt că mă afund  în necunoscut. Văd multe foi şi mă pierd în scrisul mărunt pe care încerc să îl descifrez cu coada ochiului. Lipseşte ceva... înţeleg multe din această lipsă. Lipsesc momentele în care zâmbeam, mă plimbam încet alături de ele. Eram fericită şi totodată vorbeam fără să mă opresc. Ei bine, îmi lipsesc ţipetele copilaşilor cu uniforme în carouri, care ieri se loveau de mine, iar apoi fugeau la joacă. Totul e pustiu, rar mai cade câte o frunză ruginie de pe nucul din curte. Unde este vara cu minunăţiile ei? Prea repede a fost înlocuită de această toamnă însorită, dar totuşi tristă, colorată, dar palidă... Acum este timpul pentru un ceai aromat, însoţit de căldura focului de lângă fotoliu.

„Ascultăm ecoul surd al tăcerii, dar nu ştim că şi tăcerea ne ascultă asurzitoarea nelinişte a sufletului.” (Andreea Trifu)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu